Anul 2019 a fost, după toate calculele şi estimările instituţiilor financiare şi specialiştilor, ultimul an dintr-o serie de patru în care am avut creştere economică peste 4%. În 2020 şi 2021 ne putem aştepta la noi traiectorii pozitive, dar sub acest nivel, ceea ce ar însemna un parcurs mai degrabă tern, fără efecte spectaculoase, pentru o ţară emergentă, cum este România.Există însă şi posibilitatea să coborâm chiar la ritmuri mai lente, în contextul influenţelor venite de pe plan mondial. Tot

Jurnalul •

Memorandumul economic de ţară pentru România, elaborat de Banca Mondială pentru anul 2019 şi intitulat „Markets and People” („Piețe și oameni”), trage un semnal de alarmă privind slaba calitate a capitalului uman din ţara noastră, care încetineşte creşterea economică. Cauza? Sistemul educaţional şi de formare profesională nu face faţă provocărilor prezente. În România, venitul per capita a crescut în intervalul 2000-2018 – cu toate acestea, creşterea economică a fost inegală, pentru că are la

Jurnalul •

Comisia Europeană a anunţat joi că îşi menţine nemodificate previziunile privind creşterea produsului intern brut (PIB) în zona euro şi Uniunea Europeană, chiar dacă a tras un semnal de alarmă faţă de incertitudinile legate de Brexit, tensiunile comerciale şi epidemia de Covid-19, care ar putea afecta activitatea economică, transmite AFP. Conform previziunilor economice de iarnă, publicate joi, creşterea produsului intern brut (PIB) al zonei euro va rămâne stabilă la 1,2% în 2020 şi în 2021. Pe

Jurnalul •

Încercările Rusiei de a deterina Ucraina să se alăture Uniunii Economice Eurasiatice au eşuat şi, în acest mod, Kievul a stricat foarte mult planurile „napoleoniene” ale Kremlinului, prin semnarea Acordului de asociere la UE, susține expertul rus Viktor Mironenko, directorul Centrului de studii ucrainene de pe lângă Institutul pe probleme europene al Academiei de Ştiinţe al Federaţiei Ruse, într-un interviu acordat marţi ziarului ucrainean „Segodnia”. Moscova avea un plan: să devină centrul un

Jurnalul •